Pentru minte și suflet

File de jurnal

Lillie Grace Robinson Perrin, ale cărei gânduri preţioase şi sensibile din jurnal personal sunt prezentate aici a fost misionară în Jamaica. În 1895 ea a plecat din SUA pentru a se alătura logodnicului ei, Charles Perrin, care plecase ca misionar în Jamaica, cu doi ani înainte.

 

 28 octombrie 1895 – Toată noaptea am petrecut-o în tren. Nu am putut dormi. M-am gândit mult la vechea mea casă, la cea nouă, şi la Charlie.

6 noiembrie – Suntem aproape de oraşul Kingston şi de Charlie; dar faţa mea calmă nu a putut ascunde emoţiile din inima mea în timp ce aşteptam ca în câteva minute să mă întâlnesc cu omul pe care-l iubesc şi pe care nu l-am văzut de doi ani.

7 noiembrie – Am mers cu Charlie în parc. Mi-a spus că în Sabatul trecut, gândindu-se dacă voi veni, şi-a deschis Biblia, iar ochii i-au căzut pe acest verset: „I-ai dat ce-i dorea inima, şi n-ai lăsat neîmplinit ce-i cereau buzele.” (Ps. 21:2). Atunci a ştiut că voi veni. Oh, dacă toţi am avea credinţa lui! Când Dumnezeu vorbeşte, Charles crede.

9 noiembrie, Sabat – A vorbit fr. Eastman, şi după ce a rostit cuvintele spuse de Dumnezeu, „Nu este bine ca omul să fie singur”, Charlie a spus, „Amin”. Toată bucuria, fericirea şi recunoştinţa inimii lui au fost exprimate prin acel „Amin.” Asta a adus zâmbetul pe feţele tuturor.

10 noiembrie, duminică – Am mers împreună cu Nettie la Misiune, pentru a coase. Când ne-am întors, Charlie era bolnav. Leşinase în timp ce se plimba prin curte. A fost dus în casă, unde a suferit rău câteva ore, apoi s-a simţit mai bine. 

11 noiembrie, luni – Charlie s-a simţit mult mai bine şi ne-am gândit că ar fi bine să ne căsătorim, dacă toate aranjamentele fuseseră făcute. Charley şi domnul Gordon au mers pe jos până la biroul magistratului, iar eu şi doamna Gordon am luat autobuzul. La ora 15:00, Charles Perrin şi Lillie Robinson au fost un uniţi în căsătorie de către magistratul insulei. 

Ştiri din ziar, tăiate şi lipite în jurnal: 

Veşti triste – Următoarele ştiri triste din Jamaica vor fi citite cu mare interes de oamenii din această comunitate: „Charles N. Perrin a decedat în Jamaica, în data de 20 noiembrie 1895”.

Sfârşitul anului 1895 – În anul acesta am trăit cele mai fericite zile din viaţa mea, dar şi cele mai triste. O, ce schimbare, într-un timp atât de scurt! Cu un an în urmă, în aceeaşi seară, eram acasă, printre prieteni şi părinţi, o fată lipsită de griji. Acum sunt o văduvă într-o lume străină şi printre străini, dar Domnul este bun. 

15 februarie – A fost o săptămână grea. Totul pare atât de negru. Îmi este atât de dor de Charlie şi mi se pare atât de greu să accept că mi-a fost luat. Când am simţit că nu mai pot îndura, m-am dus la Domnul, i-am spus durerea mea şi am simţit ca niciodată înainte bunătatea lui Dumnezeu. 

Lillie Grace a mai trăit încă aproape patru ani, murind de febră tifoidă în data de 3 august 1900. Ar fi uimită să ştie că prima biserică organizată în Jamaica, acolo unde soțul ei a slujit, în anul 1894, 37 de membri, numără acum 250.000 de membri.

sursa: http://www.adventistworld.org/2014/may/cover-story.html


Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *