editorial ianuarie 2018
Înființarea primei agenții de asigurare din lumea noastră a fost probabil un răspuns la simțământul de nesiguranță pe care oamenii au început să-l simtă din ce în ce mai acut. Putem recunoaște că și în zilele noastre, fiecare agenție de asigurări se zbate – contra cost bineînțeles – să ofere un oarecare confort psihic omului, în stresul lui de fiecare zi. În același timp nu putem să nu observăm că în ciuda prezenței lor peste tot, nesiguranța este la cote alarmante și într-o creștere de neoprit. Nu cunosc vreo agenție de asigurări care ar putea acoperi o catastrofă planetară sau cel puțin națională, și mai ales care să compenseze un naufragiu sufletesc.
În acest context, cuvintele Domnului Isus Hristos Veniți la Mine toți cei trudiți și împovărați și Eu vă voi da odihnă (Matei 11:28) pot fi un lucru minunat de salvator. Dacă oamenii ar fi întrebați, puțini dintre ei ar spune despre ei că nu sunt trudiți și împovărați. Și chiar dacă ar fi câțiva, situația lor de netrudă și neîmpovărare este doar pentru o vreme, deoarece odată cu înaintarea în vârstă greul se accentuează atât de mult încât însăși viața, în circumstanțe de durere extremă, ajunge să pară o povară.
Evenimentele social-politice din zilele noastre care duc de multe ori la conflicte civile și militare, rasiale și etnice, chiar religioase, precum și cutremurele, inundațiile, cataclismele de tot felul, permanentizează starea de stres a omului și îi acutizează nesiguranța. Mai reușesc câteodată oamenii să amelioreze desfășurarea unor evenimente, dar cursul evenimentelor nu-l pot schimba.
Cei care sunt familiariați cu studiul Scripturii își pot aminti ușor de tânărul bogat care L-a întrebat pe Domnul Isus într-o zi: Bunule Învățător, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică? (Marcu 10:17). Deși avea multe bogății, nu se simțea asigurat în privința timpului său veșnic. Du-te de vinde tot ce ai, dă la săraci, a fost sfatul pentru despovărare, și apoi vino, ia-ți crucea, și urmează-Mă, a fost sfatul pentru a obține odihna, liniștea sufletească.
Sunt diverse moduri prin care mulți încearcă obținerea odihnei și despovărării: prin emigrare, prin repatriere, prin apartenența la o anume societate, prin schimbarea domiciliului, prin calificarea pentru o profesie, prin aderarea la o anume filozofie de viață și câte altele. Și astfel, cel puțin pentru un timp, truda se mai împuținează. Dar nesiguranța de bază rămâne. Ce bine ar fi dacă ar încerca oamenii odihna oferită de Domnul Isus!
Ești un trudit, un împovărat? Este nevoie doar de o rugă rostită către El astăzi cu credință și vei primi toată asistența divină pentru minunata intrare în odihna Lui, în odihna iubirii Lui nemărginite.